Luni, cu ocazia marii sărbători a Înălțării Sfintei Cruci, Patriarhul Daniel a transmis un mesaj profund spiritual comunității creștine. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că această zi este, în esență, o chemare la elevare sufletească, un proces interior realizabil exclusiv prin altruism și modestie.
Prezent la Sfânta Liturghie oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, liderul religios a deslușit adevărata însemnătate a acestui simbol fundamental.
Citește și: Sărbătoare istorică în București: Proclamarea canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu
„Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci înseamnă înălțarea duhovnicească a omului credincios prin iubire smerită, jertfelnică, iertătoare, milostivă, singura care aduce omului mântuire, adică unire cu Dumnezeu, izvorul vieții veșnice”, a transmis Patriarhul Daniel. De asemenea, el a precizat că „semnul Sfintei Cruci amintește lumii de iubirea jertfelnică a Domnului Iisus Hristos”.
Simbol al biruinței, nu un simplu talisman
Făcând o incursiune în istoria și teologia creștinismului, ierarhul a evocat perspectiva Sfântului Apostol Pavel, care privea crucea drept o forță divină salvatoare. Totodată, a reamintit momente fondatoare ale sărbătorii, precum descoperirea lemnului sfânt de către Sfânta Împărăteasă Elena și înălțarea acestuia în fața credincioșilor de Episcopul Macarie al Ierusalimului.
Pe lângă detaliile istorice, liderul Bisericii a ținut să atragă atenția asupra riscului de a distorsiona sensul purtării crucii, respingând orice abordare superstițioasă.
„Crucea nu poate fi transformată într-un semn magic cu putere ocultă”, a explicat Patriarhul Daniel. Acesta a adăugat că „Domnul Iisus Hristos transformă crucea ca instrument de tortură în semn de biruință asupra păcatului și asupra morții și de slăvire a iubirii smerite și milostive”.
Citește și: Arhiepiscopul Nifon la Târgoviște: Cultura scrisă, un refugiu în fața asaltului Inteligenței Artificiale
Crucea de zi cu zi a fiecărui om
Prezența acestui semn sacru este o constantă în peisajul liturgic și cotidian, de la turlele bisericilor și răspântii, până la casele oamenilor și morminte. Însă, dincolo de reprezentarea vizuală, Părintele Patriarh a scos în evidență formele nevăzute prin care fiecare individ își duce propria cruce în societatea contemporană. Acestea variază de la provocările vieții de familie și efortul educării copiilor, până la suferința bolii, greutatea singurătății sau rigoarea vieții monahale.
„Semnul crucii nu este doar o podoabă în biserică, ci este semnul iubirii lui Hristos față de noi, care ne cheamă la iubire smerită față de Dumnezeu și milostivă față de semeni”, a mai zis ierarhul în încheierea cuvântului său.
Sursă: Agerpres
