Ediția 2025 a Barometrului de Consum Cultural se lansează joi, 19 noiembrie, de la ora 12:00, în Sala Media a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali. Volumul se numește „Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale” și este a douăzecea ediție a unei serii începute în 2005.
Ce arată cifrele
Cea mai frecventată categorie rămâne cea a monumentelor și siturilor arheologice, cu 65% dintre respondenți care spun că le-au vizitat în ultimul an, în ușoară scădere față de nivelul de 66–67% din 2022–2024, dar de peste două ori mai mult decât în 2014, când procentul era de 30%.
Citește și: Patru zile de dezbateri, mentorat și filme românești la Institutul Cultural Român din New York
Muzeele, expozițiile și galeriile ajung la 39% în 2025, după ce atinseseră 45% în 2022 și 2023, iar vizitele lunare rămân la doar 3%. Mersul la cinema coboară la 34%, de la 38% în 2024, cu o frecvență lunară de 10%. Teatrul, fără festivaluri, este menționat de 23% dintre respondenți, iar festivalurile de muzică rămân la 38%, la fel ca în 2024, după un vârf de 41% în 2022.
Biblioteca, fie pentru lectură, fie pentru împrumut, ajunge la 17%, în scădere față de 21% în 2014. Cea mai abruptă schimbare apare însă la sărbătorile și evenimentele locale: 61% în 2025, față de 78% în 2024, adică 17 puncte procentuale pierdute într-un singur an.
Cum a fost făcută cercetarea
Datele provin dintr-un sondaj telefonic realizat prin metoda CATI, cu selecție aleatorie a numerelor, reprezentativ la nivel național. Au fost chestionați aproximativ 1.064 de respondenți de 18 ani și peste, cu o eroare maximă de ±3,1% la un nivel de încredere de 95%. Volumul este structurat în patru capitole: consumul cultural public, consumul non-public și tipurile de consumatori, cetățenia democratică și atitudinile față de diversitatea etnică și față de imigranți.
Cine prezintă volumul
Studiul va fi prezentat de Carmen Croitoru, directoarea generală a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, și de Anda Becuț Marinescu, directoare de cercetare în cadrul aceluiași institut. La discuție mai intervin Dan Jurcan, director al departamentului de cercetare de la IRES, profesorul Cătălin Augustin Stoica și lectorul Bogdan Florian, ambii de la SNSPA.
Ce propun autorii
Concluziile insistă pe decalajele de consum și de acces din mediul rural și din orașele mici, unde lipsesc inclusiv datele statistice pentru localitățile fără instituții publice de cultură. Autorii susțin că lărgirea accesului cere reducerea barierelor economice și geografice și programe flexibile, construite pe măsura publicului, care să transforme participarea ocazională în obicei. Cifrele apar în aceeași săptămână în care ministra Culturii a spus că ministerul nu are de unde să taie din buget. Versiunea digitală va fi publicată după lansare.
Informațiile provin dintr-un singur comunicat instituțional, redat aici în rezumat.
Surse: Agerpres
