Istoricii Alina Pavelescu și Șerban Pavelescu au primit Premiul „Monica Lovinescu” 2026, în valoare de 5.000 de euro, pentru volumul „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”. Anunțul a fost făcut miercuri seară, 11 noiembrie, la Ateneul Român, în gala ajunsă la a patra ediție, organizată de Fundația Humanitas „Aqua Forte” și Editura Humanitas. În aceeași seară a fost acordat pentru prima dată și Premiul „E. Lovinescu”, care a revenit istoricului româno-britanic Dennis Deletant.
„Oamenii fac istoria, dar nu o stăpânesc”
Juriul ediției, format din Ioana Pârvulescu, în calitate de președintă, Alexandru Călinescu și Răzvan Purcărea, a avut de ales dintre cărți apărute între aprilie 2025 și septembrie 2026, din zona nonficțiunii umaniste. În laudatio, Ioana Pârvulescu a descris volumul soților Pavelescu drept o carte care se citește ca un roman și a încheiat cu formula „oamenii fac istoria, dar nu o stăpânesc”. Tot ea a spus, în glumă, că dreptul de veto asupra deciziilor juriului îi aparține, de fapt, Monicăi Lovinescu.
„Istoria orbilor. România în război, 1940–1945” este o cercetare despre anii în care România a trecut dintr-o tabără în alta a celui de-al Doilea Război Mondial. Alina Pavelescu a povestit la gală că a scris cartea ca pe o încercare de întoarcere la un moment zero și de a privi trecutul prin ochii celor dinaintea noastră, fără avantajul pe care îl dă cunoașterea deznodământului.
Primul Premiu „E. Lovinescu”, pentru Dennis Deletant
Premiul „E. Lovinescu”, în valoare de 1.000 de euro, a fost instituit anul acesta pentru a răsplăti contribuția unui autor străin la înțelegerea României și a culturii române. Primul laureat este Dennis Deletant, pentru „România sub comunism. Paradox și degenerare”, apărută la Humanitas în 2025, în traducerea lui Iulian Comănescu. Istoricul a vorbit la Ateneu despre rolul pedagogic al celui care scrie istorie: „Fără memorie rămânem copii.”
Cine a mai fost pe lista scurtă
Pe lista scurtă a ediției au mai figurat Mircea Mihăieș, cu „Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă” (Polirom, 2026), Daniela Rațiu, cu „Cenzurat” (Cartier, 2026), și Bogdan-George Rădulescu, cu „Spectrele ideologice ale expansionismului rusesc” (Ratio et Revelatio, 2025). Lista lungă a numărat douăsprezece titluri.
Premiul a fost înființat în 2023. Primii laureați au fost George Ardeleanu și Alexandra Furnea, în 2023. Au urmat Vlad Russo, în 2024, cu un premiu special acordat Cristinei Cioabă, și Alin Mureșan și Clara Mareș, în 2025, cu un premiu special pentru Vitalie Ciobanu.
Un dialog despre trecut și un recital de pian
Gala, găzduită de Marius Constantinescu, a cuprins un dialog între Gabriel Liiceanu și Ioan Stanomir, intitulat „Confruntarea cu trecutul”, și un recital al pianistului George Todică, cu pagini de Schubert, Debussy și Chopin. Gabriel Liiceanu a fost prezent public și săptămâna trecută, la Bookfest Oradea, cu o conferință despre cărțile care l-au format.
Rezultatul galei a fost preluat până acum de o singură agenție de presă, iar sumele și citatele urmează să fie confirmate de organizatori.
Surse: Agerpres / Știripesurse / Humanitas
