Volumul „Castelul Mocioni de Foen”, semnat de Nicolae Strizu, fost preot în satul Foeni din județul Timiș, a fost lansat miercuri după-amiază, 11 noiembrie, la Centrul Multifuncțional Bastion al Consiliului Județean Timiș, din Timișoara. Cartea a apărut la Editura StudIS și este o monografie a satului care corectează, în opinia autorului, erori privind familia Mocioni și castelul din localitate.
„Clădirea nu este conac, ci corect se numește castel”
Prima corectură pe care o propune autorul privește chiar numele monumentului: „Clădirea nu este conac, ci corect se numește castel. Toți istoricii vorbesc de castel.” Nicolae Strizu merge mai departe și îi atribuie o valoare care depășește localitatea: „Acest castel este un bun al neamului românesc”, spune el, descriindu-l drept „simbolul care păstrează în el spiritul trezirii conștiinței neamului românesc”.
Citește și: Un singur dosar la concursul pentru conducerea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” de la Târgu Jiu
Foeni, din 1289 până la Alexandru Mocioni
Volumul urmărește istoria localității de la prima atestare documentară, din 1289. Andrei Mocioni a primit diplomă nobiliară de la împăratul Iosif al II-lea în jurul anului 1780, iar Alexandru Mocioni, poate cel mai cunoscut membru al familiei, s-a născut la 4 noiembrie 1841, la Pesta. Presa vremii îl numea „atletul libertății”.
La lansare au vorbit conf. univ. dr. Claudiu T. Arieșan, părintele protopop Zaharia Pereș, consilier cultural al Mitropoliei Banatului, și autorul. Corul „Theofora Dacica Timisiensis” al parohiei Timișoara-Dacia, dirijat de preotul Florin Filip, a susținut mai multe piese liturgice.
Zaharia Pereș a vorbit despre Alexandru Mocioni în termenii unei moșteniri asumate: „A fost un om care a iubit cultura, studiul și națiunea română.” Și a adăugat: „Aceasta înseamnă să pui suflet, să ai credință și să iubești națiunea pe care o reprezinți”.
Un castel ridicat în 1750 și readus la viață cu 2,4 milioane de euro
Castelul de la Foeni, descris în volum drept neoclasic, a fost ridicat în 1750, după planurile arhitectului Mor Kallina, și este monument declarat. După 1990 a intrat în ruină, iar restaurarea a fost făcută de Consiliul Județean Timiș, cu 2,4 milioane de euro din programul RoCultura. Clădirea a fost redată comunității în 2025.
Citește și: Tot patrimoniul clasat al Muzeului „George Enescu” a ajuns la Iași, iar 2027 ar putea fi declarat An Enescu
Restaurarea monumentelor din fonduri publice a devenit, în ultimii ani, principala cale prin care clădiri ajunse în paragină se întorc în circuitul public, așa cum s-a întâmplat și cu monumentele etnografice de la Muzeul ASTRA. Timișoara are în aceste zile și alte evenimente de carte, între care prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură al Banatului.
Surse: Agerpres / Mitropolia Banatului / Ziua de Vest
