„Fjord”, filmul cu care Cristian Mungiu a câștigat al doilea Palme d’Or al carierei, intră vineri, 13 noiembrie, în cinematografele din Marea Britanie și Irlanda. Cu o zi înainte de lansare, au apărut primele cronici britanice scrise special pentru această premieră, iar ele nu seamănă deloc între ele: una dintre cele mai influente reviste de film din Regat îi dă filmului nota minimă, în timp ce un cotidian scoțian îl găsește captivant.
Little White Lies: „Absolute trash”
Cea mai dură reacție vine de la Little White Lies, unde cronica este semnată de redactorul-șef David Jenkins. El acordă filmului un punct din cinci la capitolul plăcere și unul la impresia de după vizionare, deși așteptările dinaintea vizionării fuseseră de patru. Subtitlul cronicii dă tonul: „Cristian Mungiu ia în vizor sistemul norvegian de protecție a copilului într-o dramă morală mohorâtă și ratată.”
Jenkins scrie că „îți poți imagina cum ar privi acest film însuși marele preot al cinismului birocratic, Franz Kafka” și consideră că „este foarte puțin în acest film absurd care să poată fi luat în serios”. Despre protagoniști: „Stan și Reinsve livrează interpretări reținute, neutre emoțional, într-un film care cere mai mult foc, mai multă indignare.” Iar despre relația cu publicul: „Suntem acolo doar ca să-i vedem suferind.” Concluzia lui este cea mai aspră primită până acum de film: „Trebuie să fie în cursa pentru cel mai slab câștigător din istoria Palme d’Or de la Cannes. Absolute trash.”
Little White Lies publicase, în mai, și o primă impresie de la Cannes, semnată separat. Cronica de acum este un text nou, scris pentru lansarea britanică.
The Scotsman: „fascinant, captivant”
La polul opus se află Alistair Harkness, cronicarul de film al cotidianului scoțian The Scotsman, care a scris o cronică dublă despre „Fjord” și „Prima Facie”. Din textul lui a circulat în agregatoare formularea „fascinant, captivant” — „fascinating, gripping stuff”. Este singura sursă pentru conținutul acestei cronici, iar textul integral nu a putut fi consultat.
Eric Hillis, de la publicația britanică online The Movie Waffler, adaugă o observație despre singura breșă de speranță din film: „În figura Noorei, care își acceptă imediat noii vecini în ciuda diferențelor culturale, filmul oferă până la urmă speranță.”
Marile cotidiene nu s-au pronunțat încă
The Guardian, The Observer, The Times, The Telegraph, Empire, Time Out și Financial Times nu publicaseră, până joi la prânz, cronici scrise pentru lansarea britanică. Acestea apar de obicei joi seara sau vineri dimineața, odată cu intrarea filmului în săli.
Ceea ce circulă deja sub semnătura acestor publicații datează din mai, de la Cannes, și nu reprezintă o reacție la premiera din Regat. Robbie Collin îi dădea filmului cinci stele din cinci în The Telegraph, pe 18 mai, descriindu-l drept o „provocare cu ardere lentă, care știe exact pe ce butoane apasă”. Phil de Semlyen îi dădea trei stele în Time Out, pe 20 mai: „Nimeni nu tânjește după fiorduri la finalul acestui cazan de dramă morală care fierbe încet”, scria el, adăugând că filmul „va fi inevitabil un test Rorschach pentru spectatori” și că „este ușor să-ți proiectezi valorile asupra lui, dar nimeni nu iese nevătămat”. În Sight and Sound, revista Institutului Britanic de Film, Sophie Monks Kaufman scria pe 23 mai că „este o încântare să fii pe mâna unui regizor cu un asemenea talent pentru construcția imaginii”, dar reproșa că regizorul „își slăbește impactul piesei morale tratându-și țintele exact așa cum îi tratează ele pe Gheorghieni”.
O medie care ascunde extreme
Diferențele nu sunt noi. Așa cum am scris miercuri, media criticii internaționale strânsă pe agregatoare era de 80 de puncte din 100, calculată pe peste 40 de cronici, dar notele individuale mergeau de la maximum până la 30 de puncte, iar linia de falie trece prin felul în care filmul înfățișează serviciile norvegiene de protecție a copilului. Filmul, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale, a câștigat recent și premiul publicului la festivalul din Jakarta.
Surse: Little White Lies / The Scotsman / The Movie Waffler / Rotten Tomatoes / Metacritic / Time Out / Sight and Sound
