„Fjord”, filmul cu care Cristian Mungiu a câștigat anul acesta al doilea Palme d’Or al carierei, intră vineri, 13 noiembrie, în cinematografele din Marea Britanie și Irlanda, distribuit de Picturehouse Entertainment. Filmul, cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale, a avut premiera britanică la BFI London Film Festival și ajunge acum în sălile din toată țara.
O medie bună, obținută din note extreme
Pe agregatorul Metacritic, filmul are un Metascore de 80 de puncte din 100, calculat pe 42 de cronici. Media ascunde însă una dintre cele mai largi diferențe de opinie din acest an: notele merg de la 100 de puncte până la 30.
La capătul de sus, Guy Lodge scrie în Variety că filmul este „captivant, jucat cu o nuanță obosită de la un capăt la altul de un ansamblu excelent”. Karen Gordon, de la Original-Cin, îi dă tot nota maximă și conchide: „Mungiu ne lasă cu întrebări tulburătoare și urgente la care să ne gândim.” Josh Larsen, de la LarsenOnFilm, notează filmul cu 88 și observă: „Nu mulți cineaști ar putea țese asemenea preocupări într-o narațiune cumpătată și echilibrată.” Therese Lacson scrie în Collider că „Stan și Reinsve oferă amândoi interpretări reținute, dar pline de emoție”.
La capătul opus, Witney Seibold, de la Slashfilm, acordă filmului doar 30 de puncte și îl descrie drept „o lucrare părtinitoare, cu o singură față, care demonizează serviciile de protecție a copilului”. James Berardinelli, de la ReelViews, îi dă 75 și scrie: „În ciuda punctelor oarbe ale narațiunii, «Fjord» rămâne un procedural care te urmărește.” Johnny Oleksinski, în New York Post, consideră că filmul „intră în platou pe la jumătate”.
Prima cronică de la lansare: „Va continua să înfurie la fel de mult cât intrigă”
Prima cronică națională apărută chiar în zilele lansării este semnată de Donald Clarke în The Irish Times. Criticul se întreabă dacă regizorul nu cumva apasă cu degetul pe cântar, dar recunoaște că majoritatea povestitorilor ar fi înclinat balanța la fel. „Puțini vor găsi ceva de reproșat felului meticulos în care regizorul își construiește narațiunea”, scrie el, iar despre actori: „Stan și Reinsve își calibrează perfect interpretările. Nimeni nu-i va confunda cu Ned și Maude Flanders, cuplul de credincioși veseli. Actorii lasă să se deschidă exact atâtea fisuri cât să ne putem strecura cu puțină empatie.” Concluzia lui: „Filmul tânjește ca societatea să tolereze părerile chiar și ale celor cu care nu este de acord. Va continua să înfurie la fel de mult cât intrigă.”
Eric Hillis, de la The Movie Waffler, pune degetul pe ceea ce desparte filmul de o variantă americană a aceleiași povești: „Versiunea de la Hollywood a unei asemenea povești ar avea, fără îndoială, o coloană sonoră siropoasă și multe monologuri despre drepturile individuale. Mungiu respinge astfel de evidențe, preferând să prezinte acest scenariu teribil cu toate marginile lui etice nerafinate.” Selina Sondermann scrie în The Upcoming că este „poate unul dintre cele mai importante filme despre valorile democratice din ultimii ani”.
Cronicile marilor cotidiene britanice urmează să apară în zilele premierei. Cele care circulă deja online, cu note mult mai mici, sunt din mai, de la Cannes, și au fost discutate încă de atunci.
Stan și Reinsve resping eticheta pusă filmului
Înaintea lansării, cei doi actori au vorbit într-un interviu comun despre modul în care filmul a fost etichetat politic încă dinainte de a fi văzut. Sebastian Stan, născut la Constanța, joacă un membru al familiei Gheorghiu, o familie de români penticostali căreia statul norvegian îi ia copiii. „Oamenii de pe internet pun deja etichete filmului și nici nu l-au văzut”, spune actorul. „Filmul te face să pui lucrurile sub semnul întrebării ca părinte. Nu este nici pro-Dumnezeu, nici pro-disciplină. E mult mai complicat de-atât”, adaugă el. Despre climatul în care apare filmul: „Oamenii se simt atacați și puși în permanență în poziție defensivă. E ca radicalizarea întâmpinată cu radicalizare.”
Renate Reinsve spune că echipa știa la ce să se aștepte: „Știam că facem parte din ceva ce nu le arată oamenilor cum să simtă sau cum să gândească. Și știam că lumea se va aprinde din cauza lui. De foarte multe ori, filmele îți spun cum să simți.” Stan a vorbit și despre cariera lui de după Marvel, într-o perioadă în care filmează „The Batman: Part II”: „Sunt într-o călătorie cu asta. Am încetat să mai întreb care e destinația. A fost o experiență foarte eliberatoare, trebuie să spun.” Și, despre confortul rolurilor din universul Marvel: „Pur și simplu nu vreau să rămân prins în capcană.”
Regizorul însuși a explicat miza filmului într-un interviu acordat presei scoțiene: „Identific asta ca pe una dintre cele mai importante teme de astăzi. Nevoia de a încerca să comunicăm cu ceilalți, pentru că ne-am îndepărtat atât de mult unii de alții — pasul următor ar fi pur și simplu foarte violent, cum vedem în multe societăți.” Și adaugă: „Toată lumea e atât de convinsă că deține adevărul, dar exact de asta ar trebui să încercăm să intrăm în conversație. Și asta începe prin a asculta cealaltă parte și prin a renunța la ideea că există un singur adevăr.” Despre lansarea britanică a vorbit și într-un interviu publicat săptămâna trecută, iar filmul a câștigat recent și premiul publicului la festivalul de la Jakarta.
Surse: Metacritic / The Irish Times / The Movie Waffler / The Upcoming / The Independent / The Skinny
