Colocviul Național „Ion Bianu 170” a avut loc miercuri, 23 septembrie, de la ora 14:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București. Întâlnirea a marcat 170 de ani de la nașterea lui Ioan Bianu, bibliotecarul și filologul care a construit Biblioteca Academiei Române și a pus bazele biblioteconomiei moderne în România.
Șapte instituții, reunite pentru părintele bibliotecilor românești
Colocviul a fost organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Arhivele Naționale, Facultatea de Litere a Universității din București, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” și Asociația Bibliotecarilor din România.
Au luat cuvântul Mireille Rădoi, directorul general al BCU „Carol I”, Laura Bădescu, directoarea Institutului „G. Călinescu”, Ioan Milică, directorul general al BCU Iași, Cristian Anița, directorul general al Arhivelor Naționale, Alexandru Nicolae, prodecan al Facultății de Litere, cercetătorul Titus Lateș, bibliotecar la Biblioteca Academiei Române, și Maria Andreia Fanea, bibliotecară la BCU. Moderator a fost Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Cine a fost Ioan Bianu
Născut în 1856, la Făget, în Transilvania, Ioan Bianu a studiat la Blaj, cu Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan, apoi a venit la București, unde a lucrat mai întâi la Biblioteca Centrală a Statului. Din 1879 și până în 1931 a fost bibliotecarul Academiei Române, instituție pe care a condus-o ca secretar general din 1927 și ca președinte între 1929 și 1932. A predat limba și literatura română la Colegiul „Sfântul Sava” și istoria literaturii române la Universitatea din București.
Sub conducerea sa, Biblioteca Academiei a devenit una dintre cele mai bogate biblioteci enciclopedice din Europa. Bianu a organizat, în 1924, primul congres național al bibliotecarilor și a înființat prima asociație a bibliotecarilor din țară. Numele lui rămâne legat de „Bibliografia românească veche (1508–1830)”, lucrare monumentală în patru volume, încheiată după moartea sa, și de „Catalogul manuscriselor românești din Biblioteca Academiei”, publicat în trei volume între 1907 și 1931. A murit la București, pe 13 februarie 1935, și este înmormântat la Cimitirul Bellu.
Aniversarea a mai fost marcată în această lună și de Biblioteca Academiei Române, printr-o sesiune comemorativă, o expoziție și evenimente la Făget și Alba Iulia. Tot la Biblioteca Centrală Universitară se desfășoară în aceste zile festivalul Strada de C’Arte, ajuns la 15 ani.
Surse: Muzeul Național al Literaturii Române / Agenția de cArte
Lasă un răspuns