Țara noastră se pregătește pentru un nou moment important pe scena culturală a continentului. Comisia Europeană a stabilit calendarul oficial, iar România urmează să găzduiască prestigioasa titulatură în anul 2034, oferind orașelor șansa să își pună în valoare patrimoniul și viziunea.
Până acum, țara noastră a mai bifat două astfel de experiențe de succes prin Sibiu, în 2007, și Timișoara, în 2023. Totuși, competiția viitoare aduce o schimbare de paradigmă cerută de noile cadre europene. Instituțiile de la nivelul Uniunii au simplificat candidatura, reducând seturile de criterii și încurajând candidaturile comune, chiar și pe cele transfrontaliere. Nu mai este vorba despre o efervescență limitată la un singur an calendaristic, ci despre asumarea unei viziuni sustenabile. Într-un mesaj public, reprezentanții instituției centrale au transmis că „Capitala Europeană a Culturii nu va mai fi privită doar ca un program concentrat într-un singur an, ci ca un angajament pe termen lung, cu rezultate care vor fi evaluate și după anul titlului”.
Calendarul competiției și strategia națională a culturii
Cursa pentru desemnarea orașului care va prelua ștafeta va începe efectiv în toamna anului 2028, atunci când se vor depune primele dosare. Finalistele vor fi cunoscute în 2029, lăsând astfel orașului învingător o perioadă de cinci ani pentru a pune la punct toate detaliile logistice și artistice. Respectarea promisiunilor pe termen lung este esențială și pentru obținerea Premiului Melina Mercouri, o distincție simbolică și financiară care poartă numele fostei ministre a Culturii din Grecia.
De asemenea, se dorește ca munca orașelor finaliste să nu se irosească. Autoritățile analizează un mecanism prin care proiectele gândite pentru candidatură să prindă viață chiar și în lipsa trofeului, aducând în atenție exemplul orașului Cluj-Napoca, care a valorificat cu succes inițiativele din cursa pentru 2021.
Pentru a susține acest efort local uriaș, se află deja în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034. Aceasta este menită să ofere o fundație solidă localităților înscrise în competiție, aducând laolaltă reziliența comunitară și participarea culturală. Legat de această sincronizare, Ministerul Culturii a precizat: „Orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică”.
Sursă/Foto: Ministerul Culturii
