România sărbătorește miercuri, 29 iulie, Ziua Imnului Național, prilej cu care cele mai înalte voci din stat și mediul cultural au reflectat asupra greutății istorice și civice a cântecului „Deșteaptă-te, române!”. Dacă în trecut intonarea acestor versuri a reprezentat un act de curaj extrem și o formă de rezistență, astăzi ele sunt privite ca un motor esențial al educației și al implicării cetățenești.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial prin care a subliniat relevanța continuă a imnului pentru societatea contemporană. Șeful statului a pus accentul pe forța de coeziune socială pe care o deține acest simbol, unind atât cetățenii din interiorul granițelor, cât și comunitățile din diasporă. De asemenea, Nicușor Dan a evidențiat că mesajul piesei reprezintă o invitație deschisă la asumarea responsabilității și la apărarea democrației: „Astăzi, îndemnul ‘Deșteaptă-te, române!’ capătă valențe profund civice prin încurajarea educației, a cultivării spiritului critic, respingerea dezinformării și implicarea activă în viața cetății.”
Liderul de la Cotroceni a amintit, totodată, că „Deșteaptă-te, române! este mai mult decât un cântec oficial, devenind însăși vibrația istoriei noastre zbuciumate și chemarea la demnitate, suveranitate și unitate.”
O istorie marcată de cenzură și speranță
Din perspectivă culturală și istorică, Ministerul Culturii a readus în atenția publicului traseul fascinant, de peste un secol și jumătate, al cântecului. Născut din spiritul pașoptist al anului 1848, cu versuri semnate de Andrei Mureșanu și o linie melodică atribuită lui Anton Pann, imnul a răsunat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea.
Imnul național a trecut prin perioadele de represiune, însă piesa nu a putut fi ștearsă din memoria colectivă, deși a fost interzisă brutal. „A fost interzis în timpul regimului comunist, iar rostirea lui putea însemna ani grei de închisoare”, a precizat Ministerul Culturii. Cu toate acestea, refrenul a renăscut public pe străzile din Brașov, în timpul revoltei muncitorești din 1987, pentru ca în 22 decembrie 1989 să devină coloana sonoră a unei țări care își recâștiga libertatea.
Astăzi, intonarea liberă a imnului pe marile scene sau la sărbătorile naționale aduce o lecție fundamentală despre fragilitatea drepturilor câștigate. În mesajul său, Ministerul Culturii a reamintit că „libertatea, demnitatea și solidaritatea nu sunt câștiguri definitive, ci valori care trebuie apărate și date mai departe.”
Sursă: Ministerul Culturii / Presidency
Lasă un răspuns