Industriile culturale și creative din România au o amprentă economică directă de peste 4 miliarde de euro, iar dacă se adaugă comerțul cu bunuri culturale conexe cifra urcă spre 6 miliarde. Datele apar în prima cercetare de amploare pe acest subiect din ultimii 20 de ani, publicată pe 17 noiembrie în numărul 668 al revistei „Cultura”, editată de Fundația Culturală „Augustin Buzura”, al cărei președinte este Anamaria Maior-Buzura.

Patru miliarde de euro, împărțite inegal

Cercetarea desface suma pe sectoare. Gamingul și softul creativ au ajuns în 2025 la 341 de milioane de euro, adică 1,7 miliarde de lei, cu 234 de studiouri și peste 6.000 de profesioniști. Arhitectura este evaluată la 3,56 miliarde de lei, muzica și artele performative la 3,2–3,5 miliarde de lei, editarea de carte la peste 1,13 miliarde de lei, iar galeriile și casele de licitație la peste 230 de milioane de lei.

Citește și: „Locuri de poveste”: zece documentare despre satele și orașele care au inspirat „Ion”, „Mara”, „Moromeții” și alte romane

Autorul analizelor economice sectoriale este Nicu Ilie, care semnează și coordonarea editorială a numărului. Studiile despre bugetele publice și despre geografia financiară a culturii îi aparțin Simonei Vasilache și lui Aurelian Giugăl.

Muzica domină, dar pierde bani

„Din secolul 20 muzica domină toate celelalte arte”, scrie Nicu Ilie în analiza dedicată muzicii și artelor performative. Cifrele îi dau dreptate ca volum: diviziunea artelor spectacolului a avut în 2025 o cifră de afaceri de circa 2,22 miliarde de lei și un profit net cumulat de peste 318 milioane de lei, la care se adaugă muzica înregistrată, cu aproape jumătate de miliard de lei.

Structura internă este însă dezechilibrată. Spectacolul live aduce circa 1,07 miliarde de lei, iar tehnica de scenă, sunetul și logistica încă 842 de milioane — împreună, peste 85% din veniturile sectorului. Creația și compoziția propriu-zisă rămân la aproximativ 215 milioane de lei. Administrarea sălilor de spectacol adună 54,4 milioane de lei la nivel național, cu un profit net de 1,3 milioane, adică o marjă de 2,4%.

Tendința generală este de scădere. Marja de profit net a sectorului a coborât de la 24,1% în 2022 la 19,4% în 2023, apoi la 17,3% în 2024 și la 14,4% în 2025. Creșterea nominală de circa 5% înseamnă, la o inflație de 9,7%, o scădere reală de 4–5%. Creșterea cifrei de afaceri a venit, scrie autorul, din scumpirea accelerată a biletelor de intrare, nu dintr-un public mai numeros.

Citește și: Mirabela Grădinaru, la trei evenimente Romanian Creative Week X Bucharest, de la vernisajul „Metafora” la Romanian Fashion Week

Festivaluri mari, profituri mici

Exemplele din 2025 sunt edificatoare. Compania care organizează festivalul de la Bonțida a raportat o cifră de afaceri de 34,2 milioane de lei și un profit net de 343.000 de lei, adică o marjă de aproximativ 1%. Firma din spatele festivalului „Beach, Please!” a avut 37,5 milioane de lei cifră de afaceri și o pierdere de 2,1 milioane, în timp ce compania de conținut a aceluiași antreprenor a încheiat anul cu un profit de 2,6 milioane de lei.

„Peste 70% dintre firmele înregistrate pe codurile CAEN de profil raportează zero, unu sau cel mult doi angajați”, mai scrie Nicu Ilie. Lipsa infrastructurii proprii îl duce la o concluzie formulată fără menajamente: „Întreaga industrie de spectacole a țării este forțată să fie nomadă.” Explicația lui este tot economică: „Capitalul privat românesc nu poate susține clădiri dedicate culturii.”

Un teatru de stat cât toată scena privată

Una dintre cele mai expresive comparații ale studiului privește teatrul. Bugetul anual al Teatrului Național din București, de 72 de milioane de lei, depășește cifra de afaceri estimată a tuturor teatrelor private și companiilor independente din țară la un loc, evaluată între 35 și 45 de milioane de lei. Concentrarea geografică merge în aceeași direcție: Bucureștiul adună între 40% și 60% din afacerile sectorului, iar Clujul, Ilfovul și Timișul vin mult în urmă.

Cum s-a făcut cercetarea și de ce contează acum

Baza de date a studiului vine din raportările financiare și fiscale către Ministerul Finanțelor și ANAF, completate cu serii statistice naționale și europene, cu date din Registrul Comerțului, de la Centrul Național al Cinematografiei și de la asociații profesionale, plus analize bugetare la nivel de localitate și interviuri cu antreprenori, artiști și specialiști.

Cercetarea vine la câteva zile după lansarea Barometrului de Consum Cultural, dar măsoară altceva: barometrul se uită la public și la obiceiurile lui de consum, în timp ce acest studiu se uită la producători, la firme și la bani. Cifrele despre marje în scădere și despre povara fiscală a spectacolului intră direct în dezbaterea din Parlament despre timbrul cultural, unde industria de evenimente a cerut reducerea cotei.

Foto: Cristianradunema / Wikimedia Commons

Surse: AgenţiadeCarte.ro, Revista Cultura

Trending