Autorizația de construire pentru Muzeul „Ion și Dr. Nicolae Kalinderu” din București a fost semnată. Anunțul vine după o întâlnire de lucru desfășurată joi, 12 noiembrie, între ministra Culturii, Ioana Ciocan, și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, dedicată proiectelor de investiții din instituțiile culturale ale orașului.
„Investițiile în infrastructura culturală din București înregistrează noi evoluții, prin avansarea unor proiecte de consolidare, restaurare și extindere a unor importante instituții muzeale. Printre progresele recente se numără semnarea Autorizației de Construire pentru Muzeul «Ion și Dr. Nicolae Kalinderu», precum și stabilirea unor direcții de acțiune pentru continuarea investițiilor la Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național «George Enescu»”, se arată în comunicatul ministerului.
Citește și: Ioana Ciocan: „Ministerul Culturii refuză să facă reduceri pentru că nu are de unde”
Cine a stat la masa de lucru
La întâlnire au participat Emil Pantelimon, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului, structura care coordonează implementarea investițiilor derulate de minister, Cornel Ilie, managerul Muzeului Național de Istorie a României, și Luis Popa, managerul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, alături de arhitecții implicați în cele două proiecte.
Nouă luni pentru o autorizație
Documentația pentru Muzeul Kalinderu a fost depusă de minister, prin Unitatea de Management a Proiectului, în februarie 2026, iar completările cerute de Primăria Capitalei au fost transmise în luna iulie. Emiterea autorizației permite acum avansarea proiectului de consolidare și restaurare a clădirii.
Antipa primește un corp nou de clădire
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” urmează să beneficieze de construirea unui corp nou, prin proiectul LD 2215 (2024), numit „Temelii culturale”. Finanțarea vine în baza acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, aprobat prin Legea nr. 200/2025.
Lapidarium și lucrările de la Palatul Cantacuzino
La Muzeul Național de Istorie a României au fost analizate soluțiile urbanistice pentru reconfigurarea corpului „Lapidarium”, care ar permite valorificarea și extinderea spațiului din curtea interioară. Pentru Muzeul Național „George Enescu” s-a agreat accelerarea procedurilor necesare continuării lucrărilor la Palatul Cantacuzino, sediul instituției de pe Calea Victoriei.
Un protocol între minister și primărie
Ministerul Culturii și Primăria Capitalei au agreat încheierea unui protocol de colaborare, care să instituie un cadru de cooperare directă pentru o mai bună coordonare a procedurilor administrative și urbanistice. Scopul declarat este identificarea celor mai bune soluții pentru fiecare investiție în parte, fără drumuri duse și întoarse între cele două administrații.
Clădirile care intră la rând
Cele două părți au convenit să acorde prioritate analizării cererilor de urbanism pentru Ateneul Român, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Țăranului Român și Casa Samurcaș. Obiectivul comun, așa cum îl descrie ministerul, este asigurarea continuității finanțării și a implementării investițiilor, astfel încât instituțiile culturale din Capitală să aibă infrastructura necesară pentru activitatea și programele lor.
Despre aceleași șantiere vorbise ministra Culturii cu o zi înainte, la o conferință de presă în care a enumerat printre prioritățile instituției aripa nouă de la Antipa, relocarea patrimoniului de la Muzeul de Istorie și începerea lucrărilor la Muzeul „George Enescu”. Tot ea descrisese, într-un interviu de la începutul lunii, blocajele acumulate la aceste proiecte.
