Pe 27 octombrie este marcată Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual, iar Ministerul Culturii a folosit ocazia pentru a arăta ce păstrează Arhiva Națională de Filme (ANF), instituția aflată în subordinea Centrului Național al Cinematografiei (CNC). „Cum arăta lumea acum câteva decenii? Cum sunau vocile celor care au trăit-o? Imaginile și înregistrările de arhivă păstrează povești despre oameni, locuri și momente care au marcat istoria”, scrie ministerul pe pagina sa de Facebook.

Ce se află în Arhiva Națională de Filme

Colecțiile ANF cuprind aproximativ 750 de filme românești de ficțiune, 10.000 de documentare, 1.500 de filme de animație, 3.400 de jurnale de actualități și 25.000 de filme și scurtmetraje străine. Arhiva păstrează și un important fond de documente cinematografice: aproximativ 294.000 de fotografii color și alb-negru, 8.000 de afișe originale și 8.700 de scenarii, partituri și desene. Biblioteca de specialitate are peste 25.000 de volume și aproape 50.000 de publicații periodice românești și străine.

Citește și: Ada Solomon, într-un interviu pentru Scena9: „Cultura este o armă non-letală care poate face minuni. Și noi nu o folosim”

Prin laboratoarele sale, ANF recuperează și restaurează copii de film și digitizează patrimoniul cinematografic. O parte din acest patrimoniu poate fi văzută la Cinemateca Română, care face parte din structura Arhivei Naționale de Filme. „Peliculele și înregistrările se pot degrada în timp, iar conservarea lor cere expertiză, resurse și soluții adaptate”, atrage atenția ministerul.

„Independența României”, primul lungmetraj românesc

Postarea Ministerului Culturii este ilustrată cu o imagine din „Independența României”, primul lungmetraj românesc, realizat în 1912 de Grigore Brezeanu și Aristide Demetriade, produs pentru a celebra 35 de ani de la Războiul de Independență. „Fiecare imagine de arhivă păstrează o mărturie despre trecut”, mai scrie ministerul.

Digitizarea, în cifre

ANF derulează, împreună cu CNC, un proiect de digitizare a colecțiilor finanțat prin Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027, care se desfășoară între iunie 2025 și iunie 2028. Potrivit Normedia, până la sfârșitul lui iunie 2026 fuseseră digitizate 4.341 de resurse culturale, dintr-o țintă de 29.550, iar pe 25 iunie 2026 a fost contractat un scanner profesional de film, în valoare de 1.900.792,19 lei. Materialele digitizate ajung pe platforma Culturalia și pe platforma CNC „Filme de patrimoniu”.

Tot în această toamnă, AGERPRES a anunțat digitizarea propriei arhive foto, aproximativ 4,5 milioane de imagini pe plăci de sticlă, film și diapozitive, din perioada 1927–2003. „Cea mai mare parte a acestui patrimoniu există doar pe suport fizic”, notează agenția.

Citește și: Specialiștii avertizează la Târgu Jiu: înscrierea Ansamblului Brâncuși în patrimoniul UNESCO „nu este o garanție pentru totdeauna”

O zi inițiată de UNESCO

Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual a fost proclamată de Conferința Generală UNESCO în 2005, pentru a marca Recomandarea din 1980 privind protejarea și conservarea imaginilor în mișcare. Ziua este organizată împreună cu Consiliul de Coordonare al Asociațiilor de Arhive Audiovizuale (CCAAA), iar sloganul campaniei este „Fereastra ta către lume”. „Protejarea formatelor audiovizuale fragile este esențială pentru conservarea istoriei umane”, spune președinta CCAAA, Andrea Leigh, citată de UZPR.

Filmul de patrimoniu revine des pe marile ecrane: la festivalul New Landscape, de exemplu, Cinemateca Eforie a proiectat filme românești de popularizare a științei din perioada 1965–1985, iar CNC a relansat recent finanțarea filmului, cu 61,26 milioane de lei.

Surse: Ministerul Culturii (Facebook) / Agerpres / Normedia / UZPR / ONU

Trending