O descoperire întâmplătoare din satul Bălceana, raionul Hâncești, a devenit subiectul unui studiu despre începuturile Evului Mediu în spațiul dintre Prut și Nistru. Agenția Națională Arheologică din Republica Moldova a prezentat cercetarea semnată de Vlad Vornic, dedicată vaselor de tip Penkovka găsite în timpul unor lucrări într-o gospodărie.
Piesele au fost descoperite în toamna anului 2025, iar noutatea anunțului este publicarea și prezentarea studiului în revista „Cercetări Arheologice”, editată de Muzeul Național de Istorie a României. Ceramica a fost restaurată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, unde poate fi cunoscută și de public.
Un profesor a semnalat descoperirea făcută într-o gospodărie
Vasele au apărut la o adâncime de peste un metru, în timpul lucrărilor de construcție. Profesorul Vladislav Trestianu a alertat prompt Agenția Națională Arheologică și a transmis fotografii ale pieselor. Intervenția sa a permis documentarea unei descoperiri care risca să rămână necunoscută cercetătorilor.
Studiul analizează patru piese: un vas mai mare pentru păstrarea proviziilor, un borcan biconic de dimensiuni reduse, un castron înalt și un fragment de bază aparținând unui vas asemănător. Ele au fost modelate manual, dintr-o pastă grosieră de lut cu nisip și ceramică pisată, cu o ardere neuniformă. Vasul mare are și o bandă în relief în apropierea buzei.
Formele ceramicii trimit la secolele V–VII
Arheologul identifică analogii cu descoperiri de la Hansca și din alte puncte ale regiunii carpato-nistrene. Forma biconică a vaselor, tehnica de realizare și detaliile lor susțin încadrarea în orizontul cultural Penkovka, asociat sfârșitului secolului al V-lea și secolelor VI–VII.
Comparația dintre obiecte ajută cercetătorii să urmărească felul în care comunitățile locuiau acest spațiu și foloseau ceramică în viața cotidiană. Denumirea unui tip arheologic nu rezolvă însă, singură, toate întrebările despre oamenii care au produs sau au utilizat vasele. Interpretarea are nevoie de context, nu doar de asemănări între forme.
Contextul exact al depunerii rămâne necunoscut
Una dintre limitele importante ale descoperirii este imposibilitatea unei cercetări sistematice la locul unde au apărut piesele. Nu s-a putut stabili dacă acestea provin dintr-o așezare sau dintr-un context funerar. Studiul păstrează această întrebare deschisă, fără să transforme o ipoteză într-o certitudine.
Tocmai de aceea, semnalarea rapidă, restaurarea și publicarea informațiilor sunt esențiale: ele păstrează ceea ce poate fi verificat și permit comparații cu alte situri. Pentru public, obiectele oferă o întâlnire concretă cu trecutul, asemenea modului în care expoziția despre pâinea din epoca dacică de la Muzeul Județean Vâlcea pornește de la practici cotidiene pentru a explica viața comunităților vechi.
Cercetarea lui Vlad Vornic este disponibilă sub titlul „Vestigii medievale timpurii de tip Penkovka descoperite recent la Bălceana (raionul Hâncești)”. Ea adaugă informații despre un lot ceramic bine individualizat, dar arată și cât de mult contează condițiile în care o descoperire ajunge să fie documentată.
Surse: Agenția Națională Arheologică; studiul lui Vlad Vornic; Cercetări Arheologice – identificatorul studiului.
