Muzeul Național de Artă al României deschide pe 30 septembrie expoziția „De gardă. Colecția Dr. Sorin Costina”, prezentată drept cea mai importantă colecție particulară de artă românească din perioada 1970–1990. Sunt expuse 200 de lucrări, alese dintre cele aproximativ 1.000 de tablouri, desene, sculpturi și piese de ceramică ale colecției. Curatorul expoziției este Erwin Kessler, iar coordonatoarele sunt Alina Petrescu și Liliana Chiriac.

O expoziție în două clădiri

Expoziția este gândită în două părți. Sălile Kretzulescu (Calea Victoriei 49–53, intrarea din strada Walter Mărăcineanu) găzduiesc lucrările între 30 septembrie și 22 noiembrie 2026, iar Muzeul Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei 111) între 2 octombrie 2026 și 16 februarie 2027. Biletul costă 32 de lei și este valabil pentru ambele spații.

Citește și: MNAR găzduiește sesiunea de comunicări științifice despre arta medievală și premodernă din România, ediția a XXII-a

„Corpul colecției Costina este împărțit într-o secțiune dedicată preponderent experimentului, studiului, laboratorului și cercetării artistice de tip neo-avangardist – în sălile Kretzulescu ale MNAR – și într-o frescă amplă a măiestriei plastice cu care artiștii vremii s-au refugiat în spiritualitate, estetism, emoție și (auto)ironie – în sălile Muzeului Colecțiilor de Artă –, pentru a face față unui regim care denatura frumosul și îngrădea exprimarea, libertatea, credința”, explică Erwin Kessler.

Printre artiștii prezenți se numără Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Paul Gherasim, Silvia Radu, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Florin Mitroi, Ioana Bătrânu, Paul Neagu, Florin Niculiu, Georgeta Năpăruș, Ion Dumitriu, Constantin Flondor și Sorin Dumitrescu.

Un canon ales chiar de artiști

Colecția a fost constituită la Brad, în județul Hunedoara, dar cu artiști de marcă din București și din toată țara. Ea reflectă ierarhia artistică din anii comunismului, „cunoscută tuturor în epocă – dar neformulată ca atare de nimeni”, într-o lume dominată de arta oficială, pe care colecționarul a ocolit-o mereu. Particularitatea ei, subliniază MNAR, este că „a fost ghidată chiar de către artiștii respectivului canon”, fiind „colecția artei românești a acelui timp așa cum se autoreprezenta ea”. Expoziția își propune „o cercetare lucidă, critică, a credințelor, a aspirațiilor, dar și a practicilor, a clișeelor și a hibridizărilor stilistice și ideologice” dintr-o perioadă pe care organizatorii o numesc „cea mai nevralgică a comunismului”.

Cine a fost dr. Sorin Costina

Sorin Costina (1942–2024) a fost medic chirurg la Brad. A început să colecționeze la sfârșitul anilor ’60, iar în 1973 a cumpărat prima lucrare din atelierul lui Horia Bernea, care avea să-i devină îndrumător vreme de mulți ani, alături de Paul Gherasim. „Fără Horia, colecția nu ar fi fost colecție, ci o aglomerare de lucrări”, spunea colecționarul într-un interviu pentru Dilema veche, în 2020. Colecția sa este considerată cea mai semnificativă colecție a grupului Prolog, din care au făcut parte Bernea și Gherasim. Printre artiștii apropiați acestui cerc s-a numărat și pictorul Horea Paștina, premiat recent la 80 de ani. Sorin Costina a murit în noiembrie 2024, iar expoziția de la MNAR este prima prezentare amplă a colecției sale la București.

Citește și: „BAD”, expoziția lui Gregor Schneider, câștigătorul Leului de Aur de la Veneția, deschisă la MNAR din 24 octombrie

Tot la MNAR poate fi văzută în această perioadă expoziția pieselor textile donate de Metropolitan Museum Muzeului Textilelor din Băița.

Surse: Curatorial / Historia / Agerpres / Dilema veche

Trending

Descoperă mai multe la Spectatorul

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura