O fuziune remarcabilă între patrimoniul istoric și inovația secolului XXI are loc în podul Palatului Culturii din Iași. Începând de joi, vizitatorii sunt întâmpinați de o info-hologramă interactivă care îl înfățișează pe Johann Friedrich Weule jr., inginerul german a cărui fabrică a construit celebrul carillon al edificiului.
Dialog inedit între epoci printre mecanisme seculare
În timp ce la fiecare oră exactă se aud acordurile melodiei „Hora Unirii”, compusă de Alexandru Fechtenmacher pe versurile lui Vasile Alecsandri, tehnologia aduce trecutul direct în fața publicului. Cu o simplă apăsare de buton, holograma prinde viață și oferă detalii fascinante despre istoria clădirii, utilizând un limbaj natural și fiind capabilă să răspundă în română, engleză și franceză.
„Încercăm din ce în ce mai mult să aducem tehnologia în viața muzeistică, să aducem elemente care să îi atragă pe cei mici, dar mai ales să fie la disponibilitatea turiștilor noștri, indiferent de naționalitatea lor. Am găsit în arhivele din Berlin numele proprietarului fabricii care a construit ceasul din turnul Palatului, i-am scanat toate fotografiile și împreună cu partenerii din Iași să construim o hologramă care să îi întâmpine pe vizitatori”, a spus Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii din Iași.
Inițiativa își propune să elimine barierele dintre noile dispozitive și utilizatori, transformând vizita într-o experiență intuitivă.
„Am dezvoltat această hologramă care folosește Inteligența Artificială pentru a face un program, un dispozitiv conversațional în care utilizatorii pot afla informații direct de la cel care a proiectat mecanismul din Turnul cu Ceas. Totul e foarte simplu, foarte intuitiv. Cred că așa ar trebui să arate tehnologia”, a transmis Andrei Gheorghiță, promotorul proiectului.
Acesta a subliniat că inovația digitală trebuie integrată organic în instituțiile publice: „Tehnologia nu trebuie să pună presiune pe oameni, ci să vină în ajutorul lor, indiferent de cunoștințele tehnice. Ne dorim ca astfel de tehnologii să ajungă în toate instituțiile din țară, astfel încât utilizatorii să poată afla informații rapide, punctuale și în timp util despre muzeele și evenimentele culturale din zona respectivă”.
Continuitate tehnologică și istorică
Proiectul reprezintă o continuare firească a demersurilor de digitalizare, după ce, anterior, o hologramă a arhitectului Ion D. Berindei a fost instalată la intrarea în instituție.
„Noile tehnologii ne ajută foarte mult. Indiferent de perioadă, indiferent de temperatură, această hologramă este mereu prezentă și activă. Holograma vorbește și răspunde în trei limbi – română, engleză și franceză. Trebuie să menționăm că întrebările sunt filmate și înregistrate pentru a ne ajuta să aflăm care sunt curiozitățile lor și ce îi interesează mai mult, ce trebuie îmbunătățit. Este un proces continuu, ceea ce trebuie să fie și educația noastră, nu doar a roboților, pentru un update”, a explicat Andrei Apreotesei.
Contrastul dintre mecanismul de secol trecut și proiecția digitală oferă o perspectivă captivantă, dar și educativă, asupra monumentului care găzduiește astăzi patru mari muzee naționale, inclusiv Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”.
„Ceasul cu carillon este un sistem de clopote de dimensiuni diferite care dau seria notelor muzicale dintr-o gamă completă. Ele sunt acționate de mecanismul ceasului printr-un tambur cu știfturi care acționează niște ciocănele metalice. Ceasul a fost instalat în Turnul Central în 1925, special pentru a conferi o încărcătură istorică Palatului Administrativ și de Justiție, aceasta fiind destinația inițială a clădirii, precum și pentru a atribui o conotație romantică edificiului nou construit. Mecanismul orologiului se află la etajul al treilea din turnul central al Palatului. Este un ceas cu trei cadrane, fiecare cu diametrul de 3,24 metri. Cadranele erau inițial împodobite cu vitralii, reprezentând cele 12 zodii”, a punctat Andrei Apreotesei.
Sursa: Agerpres
Lasă un răspuns