Instituirea unui fond pentru nominalizarea, monitorizarea și protejarea patrimoniului mondial, alături de echipe dedicate administrării siturilor, se numără printre propunerile formulate la reuniunea „Patrimoniul Mondial din România – Implementarea Convenției 1972”. Institutul Național al Patrimoniului a prezentat joi concluziile ultimei zile a evenimentului desfășurat la București, între 16 și 18 noiembrie.

Fond pentru patrimoniul mondial și colaborare între ministere

Participanții au susținut necesitatea unui fond destinat activităților de nominalizare, monitorizare, protecție și gestiune a patrimoniului mondial. Printre direcțiile discutate s-a aflat și formarea unui grup de lucru interministerial pentru protejarea și administrarea bunurilor UNESCO.

Citește și: România, la 70 de ani de la aderarea la UNESCO: trei zile de lucru pentru protejarea patrimoniului mondial

Echipele de management propuse ar urma să aibă resurse pentru aplicarea deciziilor de protecție și gestiune. Discuțiile au inclus implementarea măsurilor identificate prin monitorizare, clarificarea proprietății și a înscrierii monumentelor în cartea funciară, precum și actualizarea obligațiilor de folosință.

Restaurarea trebuie însoțită de întreținere și personal specializat

Prezentările ADR Nord-Vest și ale Institutului Național al Patrimoniului au abordat finanțările prin programe regionale, Programul Național de Restaurare și Timbrul Monumentelor Istorice. Pregătirea proiectelor, continuitatea finanțării și resursele necesare administrării după investiție au fost teme comune.

Experiențele de la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei au adus în discuție intervenții adaptate vestigiilor și peisajului. La Călugăreni, cercetarea, reconstituirile digitale și educația au fost prezentate ca instrumente pentru apropierea publicului de patrimoniul roman. Administrarea bisericii de la Pătrăuți a oferit perspectiva unui monument care își păstrează funcțiunea religioasă.

Incendiile, construcțiile ilegale și detecția neautorizată, printre riscuri

Analiza riscului de incendiu pentru bisericile de lemn din Maramureș a pus accent pe prevenție. Discuțiile dedicate patrimoniului arheologic au inclus Roșia Montană, Frontierele Imperiului Roman – Dacia și segmentul estic al Limesului Dunărean, aflat în curs de nominalizare.

Citește și: A găsit o fațadă renascentistă ascunsă în propria casă și va primi peste un milion de euro, după un proces lung

Participanții au discutat efectele schimbărilor climatice, detecția neautorizată și construcțiile ilegale, în legătură cu cercetarea, conservarea preventivă și planificarea teritorială. Exemplele geoparcurilor UNESCO au arătat rolul traseelor, cercetării și colaborării cu școlile și comunitățile în interpretarea patrimoniului pentru public.

Întâlnirea a fost organizată de Institutul Național al Patrimoniului, împreună cu Comisia parlamentară pentru relația cu UNESCO și Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, la Palatul Parlamentului. Spectatorul a prezentat anterior programul reuniunii dedicate celor 70 de ani de la aderarea României la UNESCO.

Foto: Institutul Național al Patrimoniului / Facebook, imagine de la reuniune.

Concluziile sunt prezentate de organizator. Surse: Institutul Național al Patrimoniului – Facebook / Institutul Național al Patrimoniului – prezentarea evenimentului

Trending