Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române a răspuns solicitării Ministerului Culturii privind folosirea formei „ministră”. Pentru documentele oficiale, institutul recomandă în continuare masculinul generic „ministru”, dar consideră că „ministră” poate fi folosit în comunicarea orală și în intervențiile publice. Răspunsul a fost redactat de cercetătorul și conferențiarul universitar Alexandru Nicolae.
De unde a pornit discuția
Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat la scurt timp după preluarea mandatului că vrea să folosească forma feminină a titulaturii, inclusiv în ordinele pe care le semnează. „Cred că sunt atât de puține femei în politică, încât e necesar să fie clar că sunt femei și să le marcăm pe cele care fac acest efort suplimentar. E foarte interesant că, în momentul în care am decis să folosesc ministra, am zis voi folosi ministră. Pe urmă, bineînțeles, pe Facebook s-au găsit foarte mulți oameni care să mă corecteze cu foarte mare eleganță și să îmi zică că trebuie să fiu ministru”, a povestit ea într-un interviu televizat. Ministerul a cerut apoi un punct de vedere oficial al lingviștilor, inclusiv despre posibilitatea ca forma feminină să apară în actele de numire.
Răspunsul lingviștilor
Institutul pornește de la ideea că limba se schimbă odată cu societatea: „Feminizarea numelor de profesii, meserii și funcții reprezintă un proces dinamic, rezultat din interacțiunea continuă dintre uz și normă. Extinderea participării femeilor la activități și responsabilități publice, transformarea profesiilor și modificarea reprezentărilor sociale influențează atât apariția femininelor, cât și acceptarea lor.” Lingviștii adaugă că „stabilizarea uzului unei forme și eventuala neutralizare a conotațiilor sale presupun, adesea, o perioadă de variație”.
Recomandarea pentru acte este clară: „Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic ministru, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția.” În același timp, forma feminină nu este exclusă: „Considerăm că forma ministră, deși marcată «colocvial», poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care admit acest registru, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală.”
Norma se poate schimba, dar nu peste noapte
Dicționarul ortografic DOOM3, din 2021, acceptă fără restricții forme precum „decană”, „deputată”, „președintă” sau „ingineră”, marchează „ministră” drept colocvial, „ministreasă” și „primăriță” drept familiare, iar „rectoră” drept rar. Institutul lasă deschisă posibilitatea unei reevaluări: „Schimbările de uz constituie temeiuri pentru reevaluări normative, fără ca fiecare preferință individuală sau creștere de frecvență să modifice imediat norma consemnată.” Ioana Ciocan nu a comentat încă răspunsul. Discuția vine în primele săptămâni ale mandatului noii ministre, marcate și de preluarea oficială a ministerului.
Surse: Mediafax / Știripesurse / Edupedu / Digi24
