Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a devenit membru cu drepturi depline al Alianței Internaționale a Bibliotecilor de pe Drumul Mătăsii. Este singura bibliotecă din România care face parte din această rețea. Invitația a venit la sfârșitul lunii octombrie, iar biblioteca din Deva a acceptat-o la începutul lui noiembrie.

56 de biblioteci, de la Chengdu la Alexandria

Alianța a fost înființată în mai 2018, la Chengdu, la inițiativa Bibliotecii Naționale a Chinei. Astăzi reunește 56 de biblioteci, dintre care 10 din China și 46 din alte țări, între care Armenia, Egipt (prin Biblioteca din Alexandria), Georgia, Iran, Ungaria, Turcia, Singapore, Laos, Maroc, Bulgaria, Qatar și Rusia. Rețeaua urmărește schimbul de colecții, de experiență și de proiecte între bibliotecile din țările aflate de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii.

Citește și: „Madrigal: Drumul Mătăsii”, în premieră la București: Corul Madrigal și Rodica Mandache, în seara aceasta la Aula Magna

„Pentru noi este o responsabilitate enormă”

Managerul bibliotecii, Sebastian Bara, vede aderarea ca pe o recunoaștere, dar și ca pe o obligație: „Suntem singura bibliotecă din țară membră a acestei Alianțe. Pentru noi este o responsabilitate enormă.” El a explicat sensul colaborării printr-o vorbă pe care o asociază spiritului alianței: „Dacă ne unim, suntem puternici; dacă ne despărțim, devenim slabi.”

De la cursurile de chineză la un „Colț românesc” în China

Drumul spre această aderare a început în urmă cu peste un deceniu. Din 2013, biblioteca din Deva organizează cursuri de limba chineză, în colaborare cu Institutul Confucius din Sibiu. În timp, legătura s-a extins într-un parteneriat cu Biblioteca Provincială Shaanxi, unde, în octombrie 2026, s-a deschis un „Colț românesc”, cu cărți și materiale despre România.

Prin intrarea în alianță, publicul din Hunedoara ar putea avea acces la proiecte comune, schimburi de carte și programe culturale cu bibliotecile partenere. Este încă un semn că bibliotecile județene pot deveni punți culturale internaționale, într-un moment în care multe localități din țară nu mai au deloc bibliotecă publică, iar marile biblioteci își caută locul în rețele internaționale, la fel ca Biblioteca Academiei Române, care își documentează istoria în volume ample.

Surse: Agerpres / Avântul Liber / Accent Media / Replica HD

Trending