Radio România a împlinit duminică, 1 noiembrie, 98 de ani de la prima emisiune, transmisă în 1928 de Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România cu celebrele cuvinte „Alo, alo, aici Radio București!”. Pionierul radioului românesc a fost fizicianul Dragomir Hurmuzescu. Ziua de 1 noiembrie este, prin Legea 255/2019, Ziua Radioului Național, au amintit Radio România Cultural și Radio Oltenia. Tot în aceste zile, Radio Iași a marcat 85 de ani de existență.
„1928. Generația Hertz”, o docudramă despre prima emisiune
Pentru aniversare, Radio România Internațional și Teatrul Național Radiofonic au produs docudrama „1928. Generația Hertz”, cu scenariul semnat de Monica Stoica și regia artistică a lui Toma Enache. În distribuție sunt Monica Stoica, Toma Enache, Dragoș Stoica și Ion Marinescu, iar montajul și muzica sunt semnate de Ștefan Ciobanu. Producția folosește discursul inaugural al lui Hurmuzescu din 1928 și poemul scris de Horia Furtună pentru radio. A fost difuzată pe 1 noiembrie, la ora 17:00, ora primei emisiuni de acum 98 de ani, pe Antena Satelor, și de la 18:10 pe RRI, și poate fi ascultată pe eteatru.ro. Pe 30 octombrie, Orchestra Națională Radio, dirijată de Radu Paponiu, cu solistul Cadmiel Boțac, a susținut la Sala Radio un concert aniversar.
Mesajele de la vârful statului
Președintele Nicușor Dan a vorbit despre „o instituție care a fost aproape de români în diferite faze ale istoriei noastre”, iar premierul Luca Niculescu a transmis că „aproape un secol, Radioul public a fost martor fidel și a informat cetățenii”. Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a subliniat că „sunt instituții care merg împreună, au un destin comun din punct de vedere cultural”. Au mai trimis mesaje Jean Philip De Tender, director general adjunct al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), și Andrew Davis, din partea ABU. Directorul general interimar al SRR, Răzvan Dincă, a spus că „radioul poate să își păstreze misiunea dacă devine și relevant” și că „seriozitatea de care dă dovadă Radioul nu trebuie confundată cu plictiseala”.
Radioul și teatrul, la Constanța
La Radio Constanța, teatrologul Anaid Tavitian, fost secretar literar al Teatrului de Stat Constanța, a amintit legătura dintre radio și scena constănțeană: „Radioul național a exprimat o prietenie caldă pentru Teatrul Dramatic constănțean încă de la începuturile sale.” În 1956, radioul a donat aparatura din care s-a născut studioul de înregistrări al teatrului. „Radioul public are o misiune pe care și-o îndeplinește cu foarte mare căldură, noblețe și profesionalism”, a spus Tavitian.
Apelul sindicatului CulturMedia
Federația CulturMedia, condusă de George Balaci, a transmis, într-un comunicat publicat de Agerpres, că statutul legal al radioului public nu este aplicat coerent și că angajații nu au reguli clare privind salarizarea și cariera. Sindicatul cere Parlamentului și Guvernului „soluții coerente” și o finanțare predictibilă. „Considerăm că perpetuarea acestor neclarități nu mai poate fi tratată ca un simplu accident administrativ. Menținerea lor prin decizii amânate devine o alegere politică, ale cărei consecințe sunt suportate de angajați”, se arată în comunicat. „Respectul pentru instituție trebuie să se vadă și în felul în care sunt tratați oamenii ei.” Federația a anunțat că este afiliată, din această toamnă, la UNI Global Union. Radio România Cultural derulează în această toamnă și proiectul de înregistrare a poeziei contemporane în vocea autorilor. Docudrama vine după alte producții recente ale Teatrului Național Radiofonic, precum „Raiul pe pământ” de Alexandra Felseghi. Cele mai multe surse ale acestui articol sunt posturile Radio România.
Surse: Radio România Cultural / Radio România / RRI / Radio Constanța / Radio Oltenia / Agerpres (comunicat CulturMedia)
