Criticul și cercetătoarea Iulia Popovici a lansat sâmbătă, 10 octombrie, în culisele Sălii Mari a Teatrului Național din București, volumul „Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport”, apărut la Editura Corint, relatează TVR Info. Cartea este prezentată de editură drept prima cercetare sistematică din istoriografia românească despre motivele pentru care oamenii au devenit informatori ai Securității, pornind de la notele date despre lumea artelor spectacolului, cu TNB în centru.
Microfoane lângă scenă și în cabine
Locul lansării nu a fost ales întâmplător. TVR Info amintește că, în anii ’80, chiar în acel spațiu, aproape de scenă și în cabinele actorilor, existau microfoane. Invitația la eveniment a fost scrisă ca o notă informativă, cu mențiunile „Strict secret. Exemplar unic.”, iar participanții au fost conduși spre culise de persoane desemnate. La lansare au vorbit Mihaela Michailov, Neculai Constantin-Munteanu și autoarea, moderați de Florin-Răzvan Mihai, potrivit anunțului editurii.
Un pașaport sau un loc în turneu
Cercetarea acoperă ultimele două decenii ale regimului comunist și se bazează în principal pe activitatea Serviciului 120 al Securității București, care se ocupa de artă și cultură, și a Direcției a III-a a Departamentului Securității Statului. Autoarea a parcurs zeci de mii de file din arhiva fostei poliții politice și a preferat analiza textului notelor, ideal a celor scrise de mână. Punctul de plecare a fost întrebarea ce îi făcea pe oameni să scrie note despre colegii lor, explică TVR Info.
Concluzia, în „uimitor de multe cazuri”, este că în spatele colaborării se aflau interese foarte concrete: o aprobare de pașaport, un loc în distribuția unui turneu, bani sau alte avantaje profesionale. Editura dă un exemplu fără nume: „Un actor de roluri secundare a furnizat 105 note, scrise cu majuscule ca să nu i se recunoască scrisul.” Poetul Radu Vancu notează pe coperta cărții că „nimeni până la ea nu a cercetat sistematic, în istoriografia noastră, motivațiile informatorilor”, iar teatrologa Miruna Runcan vorbește despre „un blueprint – un plan-detaliu – al mecanismelor de funcționare a poliției politice în viața teatrală bucureșteană”.
Victimă și călău, în proporții diferite
Cartea respinge atât imaginea pe care și-o construia Securitatea, a informatorilor care acționau din convingere, cât și generalizarea postcomunistă potrivit căreia toți au fost la fel de vinovați. Pentru autoare, fiecare informator a fost în același timp victimă și călău, în proporții care diferă de la caz la caz. Iulia Popovici este doctor în teatru, critic și cercetător, autoarea volumului „Actorul ca minerul. Ratările tranziției în teatru” (2024) și a unei serii de articole despre biografiile din dosarele Securității publicate în Observator cultural. Volumul are 544 de pagini și va fi prezentat duminică, 18 octombrie, la 13:00, în Maratonul Lansărilor de Carte al FNT, la Cărturești. Programul festivalului îl găsiți în articolul FNT 2026 la București: programul complet pe zile.
Surse: TVR Info / Editura Corint / FNT
