Nivelul foarte scăzut al Dunării continuă să scoată la iveală vestigiile podului lui Constantin cel Mare, care lega în secolul al IV-lea cetatea Sucidava (Celei, Corabia, județul Olt) de cetatea romană Oescus, de pe malul bulgăresc. Un arheolog scafandru a scos din apă, din preajma pilonilor podului, trei obiecte care au fost predate muzeului din Corabia.
Ce a fost găsit pe fundul Dunării
Piesele au fost recuperate de arheologul Iulian Rusu, președintele Asociației Club Marine Explorer. Potrivit muzeografului Mirela Trandafir, coordonatoarea Serviciului Cultural al Primăriei Corabia, citată de Agerpres, este vorba despre o scoabă din plumb, un obiect din plumb cu trei picioare, neidentificat, probabil folosit tot la prinderea pilonilor, și un gât de amforă. „Arheologul a adus obiectele la muzeu, le-am înregistrat și o să le expunem la muzeul cetății”, a spus muzeografa, care le datează din secolul al IV-lea.
Citește și: Cum se făcea pâinea pe vremea dacilor: expoziție nouă la Muzeul Județean Vâlcea
Scafandrii au coborât până la circa cinci metri adâncime, profitând de apa scăzută, și au găsit blocuri de piatră prinse cu scoabe metalice și elemente din plumb topit, a relatat Știrile ProTV. „În vechile cercetări arheologice, suprastructura ar fi fost din lemn, dar acum se infirmă acest lucru”, a explicat Mirela Trandafir pentru ProTV.
Amfore cu vin, ulei și miere peste Dunăre
Muzeografa a explicat și ce rol avea podul în comerțul vremii: „Pe pod se făceau schimburi comerciale între cele două maluri ale Dunării, se cărau amfore pline cu vin, cu uleiuri, cu pește, cu miere de la noi către sud, de la sud cu vinuri din Asia Mică, cu pește din Asia Mică sau cu apă”. Piesele vor intra în expoziția permanentă a muzeului de sit al cetății Sucidava, după o intervenție de conservare, posibil la Muzeul Olteniei din Craiova.
Un pod de peste 2,4 kilometri, inaugurat în anul 328
Podul lui Constantin cel Mare a fost inaugurat în anul 328 și avea peste 2.400 de metri lungime, din care mai mult de 1.100 de metri traversau albia Dunării. Un studiu publicat în 2022 de echipa conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș a identificat 27 de piloni principali, aflați la aproximativ 30 de metri unul de altul. Construcția a funcționat doar câteva decenii.
În august, seceta și nivelul-record de scăzut al fluviului le-au permis arheologilor să documenteze cu drona fundațiile podului, atât la Corabia, cât și pe malul bulgăresc, la Gighen. Pentru alte mărturii ale lumii bizantine, vezi și expoziția „Bizanț după Bizanț”.
Surse: Agerpres / Știrile ProTV / Gândul / Euronews România
