Lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării au adus la suprafață o comoară istorică inestimabilă. Pe traseul viitoarei căi ferate dintre Caransebeș și Lugoj, specialiștii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române au reușit să identifice 23 de situri și peste 500 de morminte străvechi, acoperind o vastă perioadă de locuire de aproape trei milenii. Informația a fost făcută publică de reprezentanții de la Direcția Județeană de Cultură Timiș.
Necropola din Epoca Bronzului și misterul vasului antic
Punctul central al acestor ample cercetări preventive este localitatea Sacu, din județul Caraș-Severin, unde a fost cartografiată o vastă necropolă de incinerație atribuită culturii Balta Sărată. Coordonatorul săpăturilor, arheologul Silviu Ene, a explicat valoarea științifică a șantierului:
„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului de incinerație de la Sacu. În zona cercetată până acum, arheologii au identificat aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație. Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de obiecte precum unelte din piatră și lame de silex. Descoperirea unui fragment de obsidian indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la mari distanțe”.
Vestigii romane și așezări medievale timpurii
Istoria locuirii din Banat capătă noi nuanțe prin investigațiile efectuate la Căvăran Gară. Aici au fost documentate peste 30 de complexe din Antichitatea târzie, care au oferit un inventar generos, compus din monede, ceramică, sticlă, materiale de construcție și podoabe de influență romană.
O piesă cu totul specială este un urcior datat în secolele III-IV d.Hr., care prezintă o inscripție enigmatică scrijelită pe suprafața sa. Despre acest artefact fascinant, Silviu Ene a precizat:
„Lectura nu este ușoară, întrucât scrierea este stângace și literele sunt scrijelite o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T și I în ligatură. Concluziile sunt evident preliminare, vasul și inscripția urmând a fi supuse unei investigații aprofundate în cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din București”.
Operațiunile au scos la iveală detalii prețioase despre viața cotidiană din vechime și în alte perimetre, precum cel de la Găvojdia, unde s-au găsit fântâni, locuințe și gropi menajere. Această campanie de diagnostic a demarat pe parcursul anilor 2025-2026, cercetările sistematice fiind inițiate în luna februarie a anului 2026, parte a unui proiect amplu gestionat de CFR S.A.
Sursa: Agerpres
Lasă un răspuns