Un recent studiu de opinie scoate la iveală o realitate surprinzătoare despre felul în care publicul din România interacționează cu arta lui Constantin Brâncuși. Mai bine de jumătate dintre cetățeni recunosc că nu au privit niciodată, în mod direct, o sculptură originală a artistului.
Surprizele din mediul urban și rural
Datele culese arată că 42% dintre intervievați sunt siguri că au văzut creațiile lui Brâncuși exclusiv prin intermediul ecranelor sau în fotografii, în timp ce alți 13% pur și simplu nu își amintesc să fi avut o experiență directă cu aceste capodopere în spații expoziționale.
În mod paradoxal, deși au un acces mai facil la muzee, locuitorii Capitalei înregistrează un procent uriaș al celor care nu au admirat fizic nicio operă, atingând pragul de 49%. Acest nivel este aproape similar cu cel înregistrat în zonele rurale (48%). Pe de altă parte, locuitorii din marile centre urbane conduc clasamentul celor care au vizitat expoziții cu lucrările lui Constantin Brâncuși, atingând o pondere de 50%.
Educația și opțiunile politice creează și ele falii vizibile. Doar 13% dintre cei cu educație primară au intrat în contact direct cu arta marelui sculptor. Simpatizanții anumitor partide arată grade diferite de familiaritate, iar la nivel de obiceiuri digitale, utilizatorii rețelei Instagram par să fie cei mai conectați vizual cu estetica sculptorului.
Român sau universal? Cum este perceput artistul
În privința apartenenței culturale și identitare, majoritatea absolută (67,7%) îl consideră pe Brâncuși un artist cert românesc. Doar o proporție restrânsă de 1,4% îl asociază primordial cu spațiul francez, în ciuda faptului că acesta a trăit și a creat decenii la rând la Paris. În același timp, susținătorii opțiunilor de centru-dreapta, cetățenii cu studii superioare și locuitorii din București tind să îl privească mai degrabă ca pe un creator universal, depășind granițele stricte ale unei singure națiuni.
Subiectul repatrierii operelor sale stârnește un entuziasm puternic. Deși creațiile aflate în străinătate beneficiază de o vizibilitate internațională esențială și de prețuri de adjudecare de zeci de milioane de dolari la casele de licitații, doi din trei români susțin ideea ca statul să facă eforturi financiare pentru a cumpăra noi capodopere.
„Datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale. Susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale în patrimoniul național arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională. În același timp, faptul că Brâncuși este asociat predominant cu identitatea românească, fără a-i fi negată consacrarea internațională, sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale. Rezultatele conturează imaginea unei societăți care vede în marile personalități culturale repere de identitate colectivă și instrumente esențiale de afirmare a României în lume”, a transmis Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
În prezent, patrimoniul național găzduiește 33 de creații clasate semnate de Constantin Brâncuși, majoritatea expuse permanent în instituții de prestigiu precum Muzeul Național de Artă din București sau Muzeul de Artă din Craiova, care completează faimosul ansamblu monumental de la Târgu Jiu.
Sursă: Revista Cultura
Lasă un răspuns