Anul 2026 marchează un moment de referință pentru cultura română, stând sub semnul a două personalități uriașe, fiind desemnat prin lege „Anul Brâncuși” și „Anul Nadia Comăneci”. Astfel, se împlinesc 150 de ani de la nașterea părintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, și o jumătate de secol de la perfecțiunea olimpică atinsă la Montreal. Deși demersul legislativ adoptat de Camera Deputaților la jumătatea anului trecut oferă cadrul necesar pentru ca instituțiile publice să finanțeze ample manifestări culturale, momentul aniversar găsește ansamblul monumental de la Târgu Jiu într-o situație paradoxală: proaspăt inclus în patrimoniul mondial UNESCO, dar cu procesul de restaurare blocat în hățișuri birocratice.

Inițiativa legislativă care a consfințit această dublă celebrare a aparținut deputatei PSD Natalia Intotero, fost ministru al Culturii, fiind adoptată pe 25 iunie 2025. Legea a fost gândită pentru a debloca fonduri și a permite organizarea unor evenimente pe măsura renumelui internațional al celor doi români, într-o perioadă în care Brâncuși a revenit puternic în atenția publicului occidental prin retrospectivele majore de la Paris (2024) și Amsterdam (2025).

Restaurarea operelor, o cursă cu obstacole

Deși entuziasmul aniversar este ridicat, realitatea din teren, de la Târgu Jiu, ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea administrativă de a proteja moștenirea brâncușiană. Operele de artă ar fi trebuit să intre într-un amplu proces de restaurare, absolut necesar după mai bine de 25 de ani în care Ansamblul Monumental nu a beneficiat de intervenții majore de specialitate. Procedura s-a blocat însă anul trecut, în faza de licitație, când nicio companie nu a fost desemnată câștigătoare.

Viceprimarul Adrian Tudor a explicat situația complicată cauzată de neconcordanțele dintre rigorile birocratice și ofertele primite:

„Nu au fost familiarizate cu procedurile.”

Acesta a făcut referire la companiile din afara țării care s-au înscris la licitație, dar care nu au reușit să navigheze prin procedurile administrative locale. Situația este complicată și de intenția actualului ministru al Culturii, Andras Demeter, de a desființa Institutul Național al Patrimoniului, instituția care, potrivit legii, ar trebui să gestioneze acest proiect vital.

Îngrijorarea specialiștilor este justificată de istoricul intervențiilor nefericite asupra ansamblului care include Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii. De-a lungul timpului, lucrările de întreținere improprii au pus în pericol integritatea pietrei; un exemplu notoriu este spălarea Porții Sărutului cu apă sub presiune, acțiune care a dus la apariția mușchilor în cavitățile formate.

Pe lângă ansamblul monumental, inclus oficial în patrimoniul UNESCO în 2024, atenția se îndreaptă și către Casa „Barbu Gănescu”. Clădirea de patrimoniu, datând din 1790, locul unde sculptorul a locuit în timp ce lucra la „Calea Eroilor”, necesită la rândul ei restaurare. Muzeul Național Constantin Brâncuși, găzduit de această clădire istorică, urmează să organizeze în acest an festiv Trienala de sculptură Brâncuși.

Constantin Brâncuși, născut pe 19 februarie 1876 la Hobița și stins din viață la Paris în 1957, rămâne unul dintre cei mai importanți ambasadori culturali ai României, iar modul în care autoritățile vor gestiona acest an aniversar va fi un test al respectului față de propria istorie.