Spectatorul

Ministrul Culturii, András Demeter, a temperat sâmbătă așteptările sectorului cultural, anunțând în cadrul emisiunii Insider Politic că atingerea pragului de 1% din PIB pentru Cultură în anul 2026 este puțin probabilă, în contextul în care criza economică nu și-a epuizat efectele.

În urma unei întâlniri avute cu premierul și reprezentanții Ministerului de Finanțe, Demeter a explicat că discuțiile s-au axat pe execuția bugetară și pe limitele financiare pentru anul curent. Deși execuția a fost bună, ministrul a subliniat că instituția pe care o conduce gestionează doar o fracțiune din necesarul real al culturii naționale, restul fiind în responsabilitatea autorităților locale.

András Demeter a spus că, fără o reformă a modului în care este privită finanțarea, lucrurile vor stagna:

„Câtă vreme n-am schimbat paradigma, nu va fi o schimbare. Noi astăzi am avut o discuţie la nivelul premierului şi a reprezentanţilor ministerului de Finanţe. Am analizat în primul rând execuţia bugetară, unde n-am luat neapărat felicitări, dar nici n-am fost apostrofaţi, pentru că am avut o execuţie foarte bună. Mă rog, nu a fost foarte greu câtă vreme bugetul nu a fost unul foarte mare, dar acesta este punctul de plecare pentru stabilirea limitelor bugetare pentru anul în curs. Noi am prezentat de principiu şi necesarul pentru acea parte a culturii care este gestionată de Ministerul Culturii, care este sub o treime, celelalte două treimi intră în sfera de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale şi avem şanse să primim aceşti bani. Dar, în condiţiile în care criza n-a ajuns la apogeu nu cred că în acest an cineva speră să ajungem la celebrul 1% din PIB.”

Un deziderat „derizoriu” și nevoia de tratament de fond

Privind retrospectiv, ministrul a observat că pragul de 1% din PIB a funcționat ca o Fata Morgana pentru toate guvernările anterioare, fiind un obiectiv constant pe hârtie, dar niciodată materializat în buget. Mai mult, Demeter consideră că discuția strict pe procente este insuficientă dacă nu este dublată de o viziune pe termen lung.

Oficialul a transmis că a încercat să convingă decidenții politici să renunțe la soluțiile de moment în favoarea unei construcții solide:

„E derizoriu, de asta spun, propunerea mea este şi provocarea pentru mine şi asta am încercat, ba chiar am reuşit să explic şi interlocutorilor noştri de astăzi, echipa de la ministerul de Finanţe, vicepremier şi primul ministru, că dacă vrem o soluţie reală, atunci nu ar trebui să continuăm cu peticirea sau cu mici cosmetizări, cu un tratament simptomatic, cum suntem obişnuiţi, ci să luăm nişte măsuri care pe termen mediu şi pe termen lung schimbă întreaga abordare.”