Publicația franceză Le Monde a analizat noul film al regizorului Radu Jude, „Dracula”, prezentat în competiția pentru Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno. Jurnalista Clarisse Fabre descrie pelicula drept o „tragi-comedie excesivă, hilarantă și disperată” și un „film-monstru despre inteligența artificială (IA) aplicată cinematografiei”.
Filmul pornește de la o premisă simplă: un scenarist (Adonis Tanta) apelează la inteligența artificială pentru a dezvolta scenariul unui film cu vampiri. Vocea sintetică îi propune însă „cele mai grotești și vulgare narațiuni posibile”. Rezultatul vizual este un amestec de filmări reale și creații IA, caracterizate prin „culori țipătoare” și „desen neglijent”, elemente menite să contureze „viitorul dezastruos al unei creații formatate”.
O satiră a societății de consum
Așa cum și-a obișnuit publicul, Radu Jude folosește acest pretext pentru a „scruta ravagiile societății de consum și ale rețelelor sociale” din România. Acțiunea imaginată de inteligența artificială se deschide în Sighișoara, orașul lui Vlad Țepeș, transformat într-un „parc de distracții”. Aici, un actor care joacă rolul unui vampir (Gabriel Spahiu) este „la capătul puterilor” și încearcă să evadeze dintr-un spectacol ce seamănă cu un bordel.
Critica de la Le Monde notează că regizorul „împinge la maximum cursoarele”, obținând după aproape trei ore un „sentiment de saturație”. Concluzia este că „Dracula” „lovește mai mult spiritele decât seduce prin dispozitivul său” , fiind un film „excesiv, disperat, cu câteva momente irezistibile”.
Radu Jude este un obișnuit al marilor festivaluri, fiind laureat cu Ursul de Aur la Berlin pentru „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021) și cu Premiul Special al Juriului la Locarno pentru „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” (2023), considerat de publicația franceză „fără îndoială, capodopera sa”. Din distribuția noului film fac parte, printre alții, Adonis Tanta, Oana Maria Zaharia, Gabriel Spahiu și Ilinca Manolache.
Spectatorul 
Lasă un comentariu