Spectatorul

Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin și cea mai veche închinată Fecioarei Maria. Maica Domnului este, de asemenea, considerată ocrotitoarea marinarilor. Spre deosebire de alți sfinți, Fecioara Maria este prăznuită de mai multe ori pe an, subliniind astfel cinstirea deosebită de care se bucură în cultul ortodox.

Originile sărbătorii se regăsesc la Ierusalim, unde se află și astăzi mormântul Maicii Domnului, în apropierea Grădinii Ghetsimani. Generalizarea praznicului în Răsărit a fost stabilită la data de 15 august de către împăratul bizantin Mauriciu (528-603), iar în Apus, de către Papa Teodor I (642-649). Sărbătoarea este precedată de o perioadă de post de două săptămâni, iar în ajunul ei, în biserici se oficiază slujbe speciale, inclusiv Prohodul Maicii Domnului, atrăgând numeroși pelerini la mănăstiri precum Nicula și Putna, care își sărbătoresc hramul.

Obiceiuri și Tradiții Populare

Sărbătoarea este bogată în tradiții și superstiții care variază în funcție de regiune:

• În Transilvania: Femeile măritate aduc la biserică primele roade de struguri și prune pentru a fi sfințite și împărțite, în timp ce fetele nemăritate duc flori la icoane pentru a-și proteja familiile de boli și necazuri. Tot aici, se crede că dacă trandafirii înfloresc de Sfânta Maria Mare, toamna va fi lungă și călduroasă.
• Pentru fetele nemăritate: Există diverse obiceiuri pentru a-și afla ursitul. Unele poartă în sân un fir de năprasnic, altele își pun busuioc proaspăt sub pernă pentru a-și visa alesul. Se consideră că plantele de leac culese în această zi au puteri vindecătoare deosebite.
• Pentru întreaga comunitate: În dimineața zilei de 15 august, se tămâiază mormintele. Se spune că de la această dată, ciobanii coboară turmele de la munte, bărbații înlocuiesc pălăria cu căciula, iar perioada dintre Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie), numită „Între Sântămării”, este optimă pentru semănăturile de toamnă. De asemenea, 15 august marchează deschiderea sezonului nunților, care ține până la Postul Crăciunului.

Superstiții și Interdicții

În popor circulă numeroase superstiții legate de această zi:

• Interdicția focului: În multe sate, nu se aprinde focul în sobă cu două zile înainte de sărbătoare, pentru a evita boli, incendii și ghinion.
• Interdicția muncii: Se crede că munca în această zi atrage blesteme asupra recoltelor și boală asupra vitelor.
• Alte interdicții: Fetele nu au voie să se tundă și să arunce părul la gunoi, și este interzis scăldatul în ape curgătoare. De asemenea, se spune că nu este bine să mergi cu spatele, pentru a nu atrage tristețea Maicii Domnului, sau să dormi pe prispă.

Sărbătoarea este un prilej de rugăciune intensă pentru sănătate, căsătorie, naștere ușoară și vindecări, credincioșii apelând la ajutorul și mijlocirea Fecioarei Maria.