Ministerul Culturii a făcut public joi, 14 august, demararea procesului de aliniere a legislaţiei naţionale la noul Regulament european privind libertatea mass-media (EMFA). Devenit obligatoriu în toate statele membre din 8 august, acest act normativ european urmăreşte să consolideze libertatea presei, să protejeze jurnaliştii de presiuni şi supraveghere abuzivă şi să asigure pluralismul media într-un peisaj digital în continuă schimbare.

Ce se schimbă concret în peisajul media

Adaptarea legislativă, coordonată de Ministerul Culturii, nu este una de formă. Măsurile anunţate vizează probleme sistemice ale presei din România, de la definirea clară a furnizorilor de servicii media, pentru a include şi noile platforme digitale, până la stabilirea unor reguli predictibile pentru licenţiere şi sancţionare, cu scopul de a „depolitiza deciziile”. Un accent deosebit se pune pe protecţia jurnaliştilor şi a surselor acestora, dar şi pe obligaţii clare privind expunerea acţionariatelor media şi a modului în care sunt cheltuiţi banii publici pentru publicitate. „Se vor crea mecanisme pentru combaterea ingerinţelor guvernamentale sau economice în activitatea editorială, asigurând independenţa editorială reală”, se precizează în comunicatul ministerului.

Procesul de implementare va implica o colaborare extinsă între Parlament, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), ANCOM, societatea de radio şi televiziune, dar şi asociaţiile profesionale ale jurnaliştilor şi societatea civilă. La nivel european, ritmul de implementare diferă, state precum Finlanda având deja un cadru legislativ compatibil, în timp ce altele încă dezbat public modificările. România se alătură acestui efort, iar propunerile legislative urmează să fie supuse consultării publice înainte de a fi finalizate.