Un raport al Curții de Conturi scoate la iveală nereguli generalizate în administrarea patrimoniului național, arătând că 60% dintre bunurile culturale mobile deținute de Ministerul Culturii (MC) și de instituțiile subordonate au o valoare de inventar de cel mult 10 lei. În replică, ministerul recunoaște existența unor probleme sistemice vechi și promite o reformă legislativă amplă pentru a remedia situația.

Raportul de audit, care a vizat perioada 2023-2024, a identificat „neconformități semnificative și generalizate”. Una dintre cele mai grave probleme semnalate este subevaluarea masivă a patrimoniului. Aproape două treimi din bunurile mobile sunt înregistrate la valori infime, în timp ce 97% dintre acestea sunt neclasate, încălcându-se astfel legislația privind protejarea lor.

Un inventar al nimănui

Auditorii au constatat că la nivelul ministerului nu există o evidență centralizată și actualizată a bunurilor culturale, ceea ce face dificilă monitorizarea și crește riscul de pierderi. Mai mult, s-au descoperit situații de dublă clasare, dar și cazuri în care bunuri cu regim special au fost înregistrate contabil drept consumabile sau simple obiecte de inventar.

Curtea de Conturi a mai atras atenția asupra gestionării defectuoase a unor monumente istorice și a închirierii ilegale a unor imobile din domeniul public, recomandând ministerului să se implice activ în punerea în valoare a acestor clădiri.

Ca răspuns, Ministerul Culturii a transmis că a luat act de raport și subliniază că multe dintre problemele semnalate nu sunt noi. „O parte semnificativă dintre aspectele identificate în raport reflectă disfuncţionalităţi structurale de lungă durată… Este vorba despre carenţe moştenite din trecut, alimentate de fragmentarea cadrului legislativ”, se arată într-un comunicat al instituției.

Ministerul susține că se află deja în proces de elaborare a unui nou act normativ care să unifice legislația privind patrimoniul mobil, imobil și imaterial. Acest demers legislativ, spun reprezentanții MC, va alinia România la practicile europene și va crea premisele pentru o raportare administrativă corectă, „evitând reluarea aceloraşi deficienţe, semnalate recurent în ultimele trei decenii”.